Controlează-te! Fii sigură că ești bine!

24 Iun 2014
Dr. Elena Claudia Teodorescu Dr. Elena Claudia Teodorescu Medic primar radiologie și imagistică medicală Doctor în Știinţe Medicale Fondator Donna Medical Center

C ancerul de sân, numit şi cancer mamar este otumoră malignă care apare la nivelul glandelor mamare. În România, incidenţa cancerului de sân la femei s-a dublat în ultimeledoua decenii, peste 50% dintre cazuri au apelat lamedic în stadii avansate. Din acest motiv doamnadoctor Elena Claudia Teodorescu, medic primar radiologie şi imagistică medicală, doctor în ştiinţemedicale, fondator Donna Medical Center neîndeamnă: Controlează-te! Fii sigură că eşti bine! 

”Antecedentele familialedublează riscul de cancermamar”

 

Ce este cancerul mamar? 

- Cancerul mamar este cel maifrecvent tip de cancer întâlnit la femeiși reprezintă 26% dintre toate formelede cancer care le poate afecta pe aces-tea. Deși acest tip de cancer determinărata cea mai mare de mortalitate princancer la femei în toată lumea, ţine nu-mai de noi să prevenim situaţiile extreme. Un aspect pozitiv este faptul căare o rată de vindecare foarte maredacă este depistat precoce (când estemai mic de 1cm). Mai mult, descoperireaîn fază incipientă permite îndepărtareanumai a porţiunii de sân bolnave prinoperaţii conservatoare, cu păstrareasânului. 

Care sunt factorii de risc care ducla apariţia cancerului mamar? 

- Unul dintre factorii de risc estechiar vârsta. Riscul de apariţie al can-cerului mamar creşte o dată cu aceasta,mai exact de 7 ori între vârsta de 25 și50 de ani.

Antecedentele familiale de cancermamar la o rudă de gradul unu dubleazăriscul de cancer mamar comparativ cupopulaţia generală. În ciuda acestuifapt, numai 5% până la 10% din can-cerele mamare și ovariene sunt ered-itare.

Cancerul ereditar mamar și ovarianeste provocat de anomaliile descoperitela nivelul a două gene, denumite BRCA1și BRCA2, acestea fiind gene prezenteîn organismul tuturor oamenilor și aurol în supresia tumorală. Din păcate,prezenţa mutaţiilor BRCA duce la unrisc de 60% pentru cancer mamar și30% pentru cancer ovarian, cu apariţiaacestor tipuri de cancer la o vârsta maitânără.

Alţi factori de risc ar fi antecedentelepersonale fiziologice precum menarha(prima menstruaţie) precoce, menopauzatardivă și vârsta înaintată la primanaștere. Trebuie menţionate și an-tecedentele personale patologice: cancermamar în antecedente (risc de 2-4 ori mai mare decât populaţia generală de a dezvoltaal doilea cancer mamar în sânul tratat conservatorsau în sânul controlateral) sau leziunile mamarebenigne cu risc.

Atenţie mare și la factorii de risc exogeni pre-cum: contraceptivele orale, tratamentul hormonalde substituţie în menopauză, expunerea prelungităla radiaţii ionizante (in special radioterapia lanivelul regiunii toracice în copilărie sau adolescenţăpentru limfom), expunerea prelungită la radiaţiielectro-magnetice. Alimentaţia bogată în grăsimiși dulciuri fine, ca și consumul de alcool suntconsideraţi factori de risc și nu trebuie nicidecumneglijaţi.

”Orice durere la nivelul sânilornu trebuie neglijată”

 

Știm că neoplasmul (cancerul) mamar esteo afecţiune nedureroasă. Care sunt cele maifrecvente simptome, cum ne dăm seama?

- Este un fapt dovedit că majoritatea femeilornu cunosc simptomele cancerului la sân. Iată mo-tivul pentru care, din păcate, 2/3 dintre femeiledin România vin la specialist atunci când tumoareaeste deja în stadiu avansat.

Care sunt simptomele cancerului de sân?Câteva din cele mai frecvente ar fi: apariţia la au-topalpare a unui nodul nedureros cu suprafaţăneregulată, dură (cel mai frecvent); creștereaasimetrică a consistenţei sânului - în totalitatesau doar a unei porţiuni; deformări ale unui sân;retracţia mamelonului sau/și retracţia pielii lanivelul unei zone a sânului.

Aspectul de “coaja de portocală” al pielii, ogropiţă sau “înfundarea” sânului pot fi semne alecancerului, ca și roșeaţa (eritemul) sau ulceraţiamamelonului; roșeaţa (eritemul) sau ulceraţiategumentară; adenopatiile axilare de aceeași parte(atenţie, nici acestea nu sunt dureroase).

Dacă prezentaţi scurgeri mamelonare (maiales cele unilaterale, spontane, hemoragice sauincolore), în afara perioadei de alăptare, vă reco-mand să mergeţi la specialist cât mai repede, în-trucât pot indica o afecţiune gravă.

Orice durere la nivelul sânilor nu trebuieneglijată, însă extrem de rar se întâmplă cadurerea unui sân să fie semn al cancerului. Esteadevărat totuși că, în general, cancerul de sân nueste dureros.

Ce investigaţii presupune diagnosticarea cancerului de sân?

- Dacă vorbim de diagnostic în cazul apariţieiunui nodul mamar sau a altei modificări suspecte,atunci utilizăm ecografia mamară pentru femeilesub 40 de ani și mamografia pentru femeile depeste 40 de ani, ca examene de primă intenţie.Acestea pot fi urmate în cazul femeilor de peste40 ani și de ecografie mamară. La orice vârstă se poate efectua și sonoelastografie și examen derezonanţă magnetică cu substanţă de contrast.

Dacă vorbim de controale periodice, reco-mandate femeilor fără simptome sau alte acuze,atunci investigaţiile și controalele sunt diverse, înfuncţie de vârstă.

Femeile cu vârste cuprinse între 20 și 30 deani trebuie să facă autoexaminarea lunară a sânilorși un examen clinic odată la 3 ani, la un medicspecialist.

Femeile din intervalul de vârsta 30-40 de anitrebuie să facă în plus ecografia mamară anuală,iar femeilor de peste 40 de ani le recomand anualun control clinic și bianual mamografie, completatăde ecografie, dacă medicul o consideră necesară.

După 40 de ani ecografia mamară este un ex-amen ce se efectuează după mamografie, atuncicând sânii sunt denși la mamografie sau dacăexistă anumite modificări mamografice.

Este vital ca femeile care au un istoric decancer mamar în familie (mama, sora sau fiica) șicele care au avut deja un cancer la sân, să facăcontroale mai dese, întrucât au un risc crescut dea dezvolta cancer mamar.

 

”Dacă tumora canceroasă  este depistată în faza incipientă,crește rata de vindecare acancerului la sân”

 

Vorbiţi-ne despre noua metodă de descoperirea cancerului mamar, complementarăecografiei, și anume sonoelastografie.  

- Sunt încântată că m-aţi întrebat despreaceastă nouă metodă neinvazivă de examinare asânilor, întrucât pacientele mele sunt printrepuţinele din România care beneficiază de aparaturăperformantă, de ultima generaţie, precum ecografulHitachi Preirus. Acesta are o acurateţe mare dediferenţiere a tumorilor benigne de cancere, oricâtde mici ar fi ca dimensiuni.

Sonoelastografia aduce un beneficiu major, șianume acela că nu diferenţiază tumorile benignede cele maligne, ajutându-ne chiar și în cazurilelimită, dificile și aceasta fără să iradieze sânul,putând fi repetată de cate ori este nevoie și nefiinddeloc dureroasă.

În concluzie, dacă tumora canceroasă estedepistată în faza incipientă, crește rata de vindecare a cancerului la sân. să nu se înţeleagă însă căacest tip de investigaţie înlocuiește mamografia,ecografia (cu sau fără examenul Doppler color),întrucât este o metodă complementară care ajutăla diferenţierea tumorilor mamare, dar nu la de-pistarea lor. 

Dacă prezentaţi scurgerimamelonare (mai ales celeunilaterale, spontane,hemoragice sau incolore), înafara perioadei de alăptare, vărecomand să mergeţi laspecialist cât mai repede,întrucât pot indica o afecţiunegravă. 

”După intervenţia chirurgicalăpacienta va avea nevoie deradioterapie, chimioterapie sauterapie hormonală”

Care sunt opţiunile de tratament dupăpunerea diagnosticului de cancer mamar? 

- Majoritatea pacientelor cu cancer la sân aunevoie de intervenţie chirurgicală pentruîndepărtarea ţesutului malign. 

se poate efectua tratamentul chirurgical conservator al sânului prin care este îndepărtatţesutul malign de la acest nivel, însă fără aîndepărta sânul în totalitate: tumorectomie, mas-tectomie parţiala, mastectomie segmentară. Deasemenea, în timpul intervenţiei chirurgicale esteposibil să fie extirpaţi și o parte sau toţi ganglioniiaxilari de partea sânului afectat. aceștia suntinvestigaţi la microscop pentru a depista celulelemaligne de la acest nivel.

În funcţie de gravitatea cazului, uneori estenecesară mastectomia totală, prin care seîndepărtează întreaga glandă mamară care conţinetumora canceroasă și ganglionii axilari de aceeașiparte. 

În cazuri extreme există posibilitatea uneimastectomii radicale modificate, prin care seîndepărtează întreaga glandă mamară care conţinetumora canceroasă, o mare parte dintre ganglioniilimfatici axilari, ţesutul ce căptușește mușchiitoracelui și uneori e nevoie de extirparea uneipărţi din peretele muscular al toracelui. 

După intervenţia chirurgicală, pacienta vaavea nevoie de radioterapie, chimioterapie sauterapie hormonală cu scopul de a distruge celulelecanceroase care au rămas. această terapie arescopul de a creste șansa vindecării și se numeșteterapie adjuvantă. 

Mai este și terapia hormonală care reprezintăun tratament anticanceros ce blochează acţiuneahormonilor, oprind astfel creșterea celulelor can-ceroase. 

să nu uitaţi însă că depistarea precocereprezintă șansa fiecărei femei de a supravieţui șinu numai atât, ci și șansa de a avea doar ooperaţie minima, cu păstrarea sânului afectat. 

Pacientele au nevoie și de tratament psihologic să depășească momentul? 

- În general eu recomand tratamentul psiho-logic și terapia de suport. Din grijă pentru pa-cientele noastre am înfiinţat împreună cu Prof.univ. sociolog elisabeta stănciulescu grupul de 

suport pentru Femeile bolnave de Cancer - DonnaMedical Center, care contribuie semnificativ la oinformare corectă și astfel reușesc să obţină unechilibru psihologic, fac faţă temerilor, întrebărilorși găsesc motivaţia necesară de a merge mai de-parte, cu încredere în viitor.

 

 

se schimbă viaţa unei femei după ce a fost

tratată de cancer mamar?

Cancerul mamar reprezintă o experienţa de-vastatoare pentru femei, întrucât nu afecteazădoar fizicul ci și psihicul, încrederea în sine, lovindchiar în esenţa feminităţii fiecăreia dintre ele. sepot simţi invadate, neputincioase și neatrăgătoare,planând mereu asupra lor riscul de recidivă.

Cu ajutor de specialitate, al familiei și priete-nilor, perspectiva asupra vieţii se poate schimbaîn bine. În afară de controalele mult mai dese, fe-meile care au fost tratate de cancer mamartrebuie să fie mult mai atente la regimul de viaţăprin abordarea unei alimentaţii corecte, odihnă,evitarea stresului, chiar și exersarea unor tehnicide relaxare care pot fi folosite în viaţa de zi cu zi.

Pacientele diagnosticate cu cancer mamarrelatează că această boală le-a schimbat per-spectiva asupra vieţii. Își schimbă stilul de viaţă,apreciază mult mai mult toate micile bucurii șistarea de bine, se bucură și mai mult de familie șiîncearcă să treacă mai ușor peste lucrurileneplăcute. ele recomandă prietenelor și rudelorde sex feminin să se controleze periodic și să aibăgrijă de sănătatea lor.

 

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

5 comentarii

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

Daaa! Ştim expresia! “Ce-i asta? “ O nouă revistă apărută în oraşul tău! “Un pas spre sănătate”... Încearcă să o răsfoieşti şi vei descoperi lucruri interesante şi educative pentru toate vârstele.

Cele mai populare